luni, 23 ianuarie 2012

Ochi de copil
















Pana cand ne dezmeticim in viata poate sa treaca mult.
Cand suntem mici copilaria pare sa fie eterna.
Jucariile par instrumente de baza.
Lucrurile pentru cei mari sunt lucruri pentru cei mari.
Parintii au intotdeauna dreptate si ei stiu ce este mai bine.
Nici la Iasi nu a a fost iarna grea
Parintii nu ne mint.
Parintii ne iubesc neconditionat.
Parintii ne apara de rele.
Vecinii sunt cei alaturi de care traim mereu si copiii lor ne sunt prieteni.
In fiecare scara de bloc exista un copil infiat?
Exista tragedii in copilarie?
Ce ne facem cand ne suparam un prieten?
Cum scapam sa nu ne mai frece baietii cu zapada?
De ce nu am luat premiul I si anul acesta?
Trebuie sa fiu mereu cel mai bun din clasa?
Am voie sa ma joc cu baieti si sa ii primesc pe presul meu?
Clara prezinta Romania
La mare calatorim mereu cu masina, noaptea.
Intr-o vara avem mereu o vacanta la mare si una la munte.
De 1 Mai si 23 August mergem mereu intr-o mini-vacanta.
Mare pentru noi inseamna Mamaia.
La Revolutie trebuie sa ne ascundem sub pat ca se trage.
In Generala (doar) cativa colegi aveau rude in strainatate. Unii imi aduceau ciocolata Bounty.
In Liceu avem doar o parte din colegii de Generala.
La Facultate nu ajung toti.
Cand chiulim inima bate foarte tare.
In Liceu inveti sa fumezi. Dar mie nu mi-a placut.


La Facultate auzi cum incep colegele sa se marite.
Eu o sa am grija de tine, Sofia
Dupa ani de zile pot aparea si cazuri in care se despart.
Dragostea poate veni oricand. Si niciodata nu este prea tarziu.
Iarna intotdeauna ninge si toti copiii au sanie. Cand esti mic, sania are spatar.
Oamenii de zapada nu au viata, dar au nas din morcov, o matura si ochi de carbune.
Pisicile din cartier pot urca pana la 8 ca sa le dai lapte. Asa a fost si Tigruta.
Parintii raman mereu tineri si frumosi.
Eu o sa fiu o STEA! (Catrina)
Mama e cea care iti da la fund. Tata te apara sau nu se baga.
Stradutele in panta devin derdelus in anotimpul alb.
Fetele scriu frumos si ordonat.
Ora de desen cu "Balena" este frumos creionata si serioasa.
Ora de muzica cu "Fritz" suna a exigenta.
La ora de cor cine nu are voce sta mai in spate.
Cand mama nu te lasa la balet, gimnastica sau dans modern mergi pe ascuns.
Cand mai cresti poti parasi scara blocului si joci baschet in curtea scolii.
La ora de Lucru manual am facut salam de biscuiti (se facea RAW :))
Fular, botosei, caciulite si lucruri complexe poti face cu doua andrele.
Etamina si musculitele cer atentie si imaginatie pentru modele nationale.
Irina, nu vrei prajituri?
Iglita (croseta) este cea cu care poti crea lant dublu sau simplu pentru servetele din macrame (mileuri).
Baietii invata sa faca lant din sarme, bobine si alte lucruri strict barbatesti.
Intotdeauna mi-a placut Educatia fizica.
Am dac BAC-ul la Sport, caci nu invatatem Economia din scoarta in scoarta.
Am facut meditatii la matematica cu Daniela, fata unor prieteni de familie.
Cateva ore si la Economie, unde am invatat cum se abordeaza un subiect la Marea Admitere.
La Rusa invatam ca papagalul si papagal am ramas. Franceza o adoram.
Cand chiuleam la Liceu mergeam la Placintaria aflata la doua strazi distanta si mancam macedonii (placinte cu branza). Si beam iaurt.
Aveam in clasa doar sapte baieti. Din care doi gemeni si toti stateau pe randul din dreapta, de la geam.
Theea: toate sau niciuna!
Eu stateam in penultima banca. In dreapta - Carmen Popescu, in stanga - Camelia Mita. Katy statea in fata mea, pe diagonala-stanga. Ea este mama lui Theea si s-a mutat in Bucuresti. Carmen cutreiera cluburile craiovene. De Cami nu mai stiu nimic. Si a fost cea mai buna prietena din Liceu.
Pentru ai mei, am plecat in Bucuresti cu serviciul. Pentru mine - am plecat pentru auto-cunoastere.
Tata imi lustruia zinic pantofii. Mama imi punea unt pe paine. Cu dulceata. Si imi facea un ceai, dar preferam laptele cu cacao. 

Nu spalam haine si tata credea ca nu o sa ma marit pentru ca nu stiu sa gatesc.
La pranz dormim in parc
In schimb, imi placea coca atunci cand mama facea pandispan. Pandispanul preparat nu prezenta interes.
Mama facea in fiecare week-end ceva dulce.
Pe atunci sambata era lucratoare si se lucra in doua sau chiar in trei ture.
Cand mama lucra tura doua, uneori mergeam cu tata sa o luam. Intram pe sectie si lucram si eu la legat sau cusut carti, la adunat sau controlat. Eram copilul sectiei de Legatorie de la Imprimeria Nationala Oltenia-Craiova. Si avem toate cartile acasa. Dar si aracet mult.
Dupa ce ne spovedim, iarasi dormim
De la gradinita m-au luat cu mana in ghips. Am cazut din leagan.
Aruncam coarda peste bara de batut covoare si ne dadeam peste cap. Intr-o zi nodul de la o coarda s-a rupt, a cazut manerul corzii, iar eu direct in cap, pe ciment! Nu am patit nimic. Decat am lesinat, m-am albit si copiii m-au dus la mama lui Bogdan care era medic.
Margele grele?
Iar cand jucam "Baba oarba" pe "atinselea" m-am cocotat pe caloriferul din scara blocului, de la parter si cand cel care "se pusese" Baba oarba s-a indreptat spre calorifer, m-am aruncat peste el direct in.... cap! Nu mai stiu ce a mai urmat, insa filmul meu deruleaza gestul si in ziua de azi! La Baba oarba un copil isi pune fularul la ochi (jucam iarna, in scara, cand afara era frig), altul il invarte ca sa nu mai stie locul, directia si ce copii sunt in jurul lui, si in timp ce se invarte in loc, ceilalti chiuie si fug care incotro, intr-un perimetru decent. Apoi Baba oarba pleaca in cautarea celorlalti copii. Prinde cate unu, pana la ultimul. Am uitat regula prin care se alege urmatorul ca se pune Baba oarba. :)
Cocotatelea
Altadata, mult mai mica fiind, m-am dus cu tata la sifoane (pe vremuri apa minerala se punea in sticle de sticla, special dotate cu un filtru care facea ca apa sa curga in pahar cat voiai tu. Cand se golea, te duceai la sifonarie si umpleai sifonul. Ulterior, sticlele de sticla s-au demodat si au fost inlocuite cu sticle de plastic. Nici igienic, nici sigur. Apoi au disparut cu totul sifonariile...
In drum spre casa, cum saream stalpii de beton din fata blocului, am ratat unul si am dat cu capul in urmatorul. Asta a inseamna dus copil pe brate acasa cu cap spart, luat una bucata mamica si mers la urgenta cu Dacia noastra, cusut arcada sparta etc. Si cred ca am gresit! Eram cu bunicu', nu cu tata....
Si mai mica fiind, cand ai mei au venit din tura doua m-au gasit dormind, cu caciula lipita de cap si curatata de ochii mamei de sange. Bunicii nu se pricepeau, asa ca eu stateam bine merci cu capul spart in urma impactului cu pick-up-ul nostru. Acesta din urma a fost vandut!

Intre timp:
- a fost ziua mea
- a fost ziua lui tati
- a Nasei Elena. 
A fost ziua Smaranditei din Canada. 
De ziua mea, de la tata
A finei nasilor tai.
A sefului lui tati.
Nu am petrecut, dar ne-am bucurat!

Primul tort (dupa Feramisu Cristelei!)
BLAT:
1.5 cana faina de mei (mei rasnit)
2 mere mari (date pe razatoarea mare)
0.5 cana cocos razuit
2 pumni stafide hidratate si zeama lor
1 plic vanilie Bourboun
2 lg roscove (nu am avut cafea instant de cereale)
Ingredientele amestecate, puse in forma tavii pt tort, 25' cuptor la 180 grade si inca 10' in cuptor incins. L-am insiropat cu suc de mere dupa ce s-a racit.
CREMA1: (cea din reteta originala) 
1 cana caju hidratate
0.5 suc portocala; 0.3 suc lamaie
o lingurita Psyllium (semintele mele Chia sunt negre)
1 plic vanilie bourboun ; esenta rom; 2 linguri miere salcam; 1 lingura ulei de cocos
Date la blender pana au devenit o crema foarte fina. Lasata la frigider aprox 1h, apoi intinsa pe blatul rece pana cand Crema2 a fost gata.
CREMA2:
1 cana alune de padure + nuci macadamia
sirop menta; putina menta (frunze uscate)
1 lg seminte Chia; unt de cacao; apa cat cuprinde. Am rasnit alunele si nucile pana sa ajunga la stadiul de faina si le-am pus intr-un castron alaturi de restul ingredientelor. Am pus si crema2 peste crema1.
ATENTIE!: Grasimile, chiar si cele vegetale, prezente din plin in oleaginoase (nuci de toate tipurile) si uleiuri/unturi vegetale sunt benefice pentru sanatate doar in cantitati moderate. Vezi comentarii link.

Am ornat in mijloc cu unt de cacao, iar pe margine cu pudra de roscove. 


Am scris cu fulgi de nuca de cocos: "LA MULTI ANI!".

A nins, in sfarsit (21 ianuarie)

Succese, excese si delicatese - povestiri
- au aparut dintii de sus (13.5 luni)
- din ce in ce mai multe cuvinte (trebuie sa le notez si sa ti le spun)
- prima zapada adevarata (21 ianuarie)
- margelele sunt la mare rang
- cocotatul e in toi
- arati cu degetul aratator spre: nas, gurita, par, ochi, urechi
- si prietenele noastre cresc
- ALO? vorbim la telecomanda?

- dupa impartasanie copiii dorm
- NOUTATE-SURPRIZA: se casatoresc religios matusa Ionela si unchiul Robert (28 aprilie)
- in rest: plimbari prin parc, iesiri in mall, vizita la magazinul Naturalia (am luat cafea instant de cereale - BESTIALA!, seminte de CANEPA - MINUNATE, sticksuri, biscuiti si saratele pentru pitici, iehubahar - este un condiment, sare de Himalaya, praf vanilie naturala, oua de prepelita, kefir de capra).
Budapesta 2008-2009
- seara libaneza la noi acasa (15 ianuarie) cu membrii de la  Revelion 2008-2009 (Gabita&Adi, Gabriel&Co). Despre vacanta la Budapesta trebuie sa iti povestesc. Si despre Budapesta. Atatea amintiri frumoase! As fi vrut sa ti le astern acum, dar am constatat din poze ca sunt atatea de zis...
 Budapesta a fost numit "Parisul de Est", "Mireasa Dunarii" sau "Perla Dunarii". Are o identitate complexa, undeva intre luxul vestului si simplitatea traditiilor. Are o istorie zbuciumata si o mostenire culturala de exceptie. Are parcuri frumoase si mari, strazi largi si privelisti minunate intre Buda si Pest. Plus o mancare minunata!

HRANA
 Paste cu spanac: 
Am fiert 6' pastele cu spanac de la Katy.
Le-am strecurat si am uitat sa le trezesc cu apa rece pentru a nu fi lipicioase.
Servite cu un sos, parca nu cel mai potrivit (rosii de sera, deh) din: rosii, masline, porumb, ceapa verde, praz, condimente.
Supa de legume cu pui
Am fiert mult niste chestii de la un pui de tara, dupa care pe fuga am aruncat: morcovi, albitura, ardei gras, gulie, varza de Bruxelles, apio, ardei gras rosu. Cand am servit am pus lamaie si ulei de rapita.
Am mai facut mancarica de spanac: ceapa rosie innabusita, apio, ardei gras rosu, spanac congelat (am gasit bio...). Spanacul doar l-am lasat pana s-a decongelat. Apoi am oprit focul, am adaugat ceapa verde, patrunjel, rosii deshidratate in ulei si am servit cu grau spelt si quioa (fierte la steamer cu morcov si radacinoase, pentru gust). As fi vrut sa folosesc praz si zeapa de la o supa de legume, dar dormeati voi in sufragerie si nu am avut acces la balcon.
Alaturi am avut salata de andive :
- o andiva amarrrra (data viitoare o las in apa cu lamaie 10')
- 1/2 legatura patrunjel
- 1 bat de la tulpina de apio
- 1 fir ceapa verde
- 1 lg fulgi de drojdie inactiva
- 1 lg seminte de canepa
- lamaie, ulei de rapita din borcanul de rosii deshidratate, sare Himalaya.
Colesterolul meu este 215. Cel mai mic din cate dati l-am masurat eu de cand l-am descoperit mare. Asta ca mi-am amintit.
 

Inchei brusc pupandu-te pe nasucul tau de copil drag!

6 comentarii:

  1. Gabitza, iti dedic o prajitura (sau ce vrei tu) cand ajunge dl. colesterol la 180 :). Te pup

    RăspundețiȘtergere
  2. I agree! :)
    Inca nu am luptat cu dlui.
    Ma apuc de joi :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Gabitza, sa-ti tina Dumnezeu energia tot asa! Multumesc de amintiri, mi-au dat lacrimile! Vicki e o papusica in toate :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Un mesaj plin de emotie si eu inca o ne-stiutoare in ceea ce priveste blogging-ul acesta! Am atatea "Elene" in viata mea incat nu stiu la cine sa ma gandesc cand ma bucur de aceasta lectura...
    Deci care Elena imi esti? :)

    Multumesc pentru cuvinte!..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am realizat azi, pana sa citesc mesajul tau...
      De acum te stiu dupa cum scrii :)

      Salutam familia!

      Ștergere