Numai si numai retete

Inainte de a trece la bucatareala, deloc mica ne este bucuria de a ura cu tot dragul, un viguros si vesel:

LA MULTI ANI, RARES! - 3 ani

Bucatareala de la ziua ta (HRANA pentru party)

Bataia a fost pe timp. Ca intotdeauna, problemele de organizare au facut din Aniversarea ta o zi de bucatareala.

Mami, tati si Nasa Elena au framantat din greu, iar rezultatul a fost... subtirel. Suplinit de clasica si salvatoarea comanda cu pizza. Ziceam ca nu ne mai bagam la munca in zadar, dar cu suflet, nu? Ei as! A venit Revelionul si cum mereu istoria se repeta si naravurile cu greu au dezvat...

Dar sa revenim!

Pentru 3 Decembrie am pregatit:

- pumpkin biscuits

- cafeline

- salata de naut

- salata de ciuperci (cea socralizata, up-grade)

- salata de fasole

- mult suc de portocale

- mult suc de grapfruit

- mult suc de lamaie.

La acestea se adauga minunatul tor raw pregatit de Mama de Theea (Katy).

Cafelinele - impatuream la ele in susan si cocos cand primii invitati (Ilinca si Vlad) intrau pe usa cu tabla de scris, ghiveciul cu flori, creta si cariocile...

Le-am imbunatatit si eu cum am putut. Le-am pus suc de portocale, pulpa de grapfruit, unt de cocos. Insa la distanta de o luna si ceva (azi, pe 12 ianuarie) sprec ca o sa iau si vestitele seminte de Chia si vom avea cafelinele perfecte.

Pumpkins biscuitii mei nu au mai ajuns sa fie pozati ca in reteta anterioara de aici, am uitat sa ii ornez cu fulgi de migdale si goji, ca odinioara. Multe am uitat, putine am facut...

Nici nu s-au rupt perfect, desi trebuia sa arate... triunghiulari! Au fost bucatele intr-o maxima debandada (desi eu am incercat artisticul sa-l scot din ele). Insa la gust au placut... macar atat!

Salata de naut:

Fata de reteta de pateu de naut anterioara am pus putin mai multa dragoste(ca de ziua ta), putin mai mult naut, nu am pus peste (era post). Asadar: naut, susan, muguri de pin, ceapa verde, usturoi, ulei masline, patrunjel, busuioc, sare, piper.  Ornata cu patrunjel si masline. Se simteau mugurii de pin si dragostea (sper). Idealul meu era sa o servim pe morcovi, castraveti, cherry, tulpini de telina, ardei gras dar... No time!

Salata de ciuperci soacralizata (up-grade)

Fata de ce reusisem anterior sa scornesc, de data aceasta am pus in salata mea de ciuperci: mai multe ciuperci Pleurotus (de la sera de flori de vis-avis) proaspete si coapte in tava, salata verde, mai multe ridichii, muguri de pin si de floarea soarelui, masline fara samburi, ceapa verde, usturoi, ulei de rapita, lamaie, sare, piper.

Salata de fasole a ramas nepozata, dar a fost pe cat de frumoasa, pe atat de MEGA-gustoasa! Si asta nu am spus-o eu! Poate si pentru ca a fost facuta de mana dragei Nasa Elena. Asadar: fasole, ceapa verde, usturoi, boia, patrunjel, ulei de masline, muguri de pin, sare si multa LAMAIE! fasolea a fost fiarta de bunica in apa cu radacinoase (patrunjel, morcov, de aici gustul dulceag amestecat poetic cu acrisorul din lamaie). Ornata cu masline si patrunjel. Devorata, adorata!

Pesto cu masline:

- 1 castron masline fara samburi (nu am gasit laudatele Kalamata, fara samburi)

- 1 castron caju (hidratat 12 ore)

- 2 catei usturoi

- 50 ml ulei de rapita+floarea soarelui

- 1 lg lamaie (eu mereu pun dupa gust).

Blender, 3-4'pana ce totul devine o pasta fina-fina. STOP!

Arata ca un ciment!!! Insa a fost tentant si pus pe paine de catre multi. Ornat cu ridichii, patrunjel si masline.

Tata a stors juma de zi la sucuri. As mai fi vrut limonada fistichie. Insa am avut menta proaspata, luata din ghiveci din supermarket si alaturi de miere si gheata  a scos un produs finit rezonabil, agreabil.

As mai fi vrut: lapte de nuca (1 cana nuca, 2 1/2 cani apa, curmale, 1/2 banana), macar pentru copii. Era interesanta si o ciocolata calda (250 ml lapte nuca, 1 lg miere, scortisoara, nucsoara, cardamon, cuisoare invartite la blender si amestecate cu apa calda)... Mai doream vestitul Guacamole sa il fac. Biscuiti de susan si biscuiti sarati din migdale...

Insa exersam si la anu' reiteram! ;)

Bucatareala de Revelion 2012

Mustarul a iesit bun si reteta ti-am povestit-o, odinioara. Iute, iute. Asortat cu pulpa de porc in tigaie (cum numai tati stie sa o faca) pentru noaptea de Revelion (de fapt, am servit-o calda). Mancare grea, insa am acoperit toata gama de culori si nevoi ale invitatilor nostri dragi. O noapte draguta, cu multa joaca, escaladarea acoperisului, ca in copilarie, etc, etc.

Salata de beouf, clasica si ea, nu a fost inca, inlocuita cu salata raw  pe care as fi vrut sa o incerc.

Asadar: am fiert la steamer cartofi, morcovi, radacina patrunjel. Am aruncat, din eroare si graba, evident, si niste hrean. L-am recuperat si aruncat la final. Am tocat legumele fierte si le-am amestecat cu frunze de telina, mustarul home - made, castraveti murati de la Nasa Irina (direct din Bacau adusi) , gogosari de la bunica ta. 

Partea cea mai draguta este ca pana nici clasica maioneza nu mai este, in ziua de astazi, o filosofie... 

Se face in 2', nu te doare capul si ai nevoie decat de un blender vertical si o cana inalta. Noi folosim halba de bere. Suna mai bine asa si iti face si pofta (de bere sau de salata, depinde). Asadar: arunci in halba 300 ml ulei florarea soarelui presat la rece, 1 ou intreg si crud, 1 lg mustar, sare dupa gust, 1 lg lamaie. Intra in actiune blenderul vertical, lasi pana incepe sa se proceseze (observi asta cu ochiul liber pentru ca maioneza se formeaza incet, incet, in halba). Incepi sa misti usor blenderul pastrand sensul, ca la maioneza clasica. Atunci cand tot uleiul se incorporeaza si maioneza se intareste, gusti si va fi gata si buna!

Deja devenita clasica intr-o luna de zile, dupa o lunga pauza, am pregatit si fasole batuta, fiarta de mine, de data aceasta si fara dragostea Nasei Elena care petrecea in nord de Romanie, un alt Revelion. Ornata cu morcovi de la salata beouf si masline.

Si pentru ca la ziua ta nu am apucat sa fac multe, m-am incumetat la Guacamole care a fost un mixt intre guacamole clasic si o salata de avocado cu ton.Am pus la blender: 2 avocado, o conserva sardine (nu ton), o rosie, 2 lg ulei masline, 2 galbenusuri ou fiert, lamaie, sare, putin piper. Ceapa verde si patrunjel la final, amestecate si cu bucatele mici de albus de la ouale fierte. Am ornat cu masline si ou fiert, asa, de amorul imaginii.

Alte ocazii - sosirea Nasului mare

 

Joi pe 5 ianuarie, in seara noastra de doliu dupa Unchiu'Paul, a venit in vizita de afaceri :) Nasul Catu de la Iasi. Si cum praful, mopul si mancarea este mereu in mintea oricarei gazde, iaca am pornit si eu la a incropi cate ceva, printre mopuri si prafuri (nu droguri si nu praf in ochi). Caci desi vorba nasului a fost "ce, vin de la Monaco?", totusi, toata stimasi mandria! :)

    Supa-crema de conopida si broccoli

Broccoli oparit 3'. Conopida aveam oparita la congelator. Cate un buchetel potrivit din fiecare. Am fiert separat 1 cartof mare, 1 morcov si 1 radacina de patrunjel. Separat am fiert quinoa. Conopida, broccoli, cartof, morcoveata, quinoa, muguri de pin hidratati, patrunjel verde, lamaie, ulei de masline si sare - toate au ajuns in blender formand supa-crema. Am ornat cu muguri de pin si patunjel si am presat piper. Ambii barbati ai casei au declarat ca a fost delicioasa (fiecare cu cuvintele lui).

Salata normala de vinete

Eu MOR dupa salata de vinete (si dupa beouf)! Avem la congelator vinete bune-bune, coapte la strabunica pe gratar, la curte, de catre tati si pregatite pentru congelat de bunica, asta toamna. Am scos o punguta de 550 grame (cata exactitate, dar asa s-a impartit atunci in mod egal, cantitatea) si dupa ce s-a dezghetat, plus scursa de zeama, am pus-o intr-un castronel alaturi de jumatate de ceapa mica rosie, data pe razatoare si stoarsa, ulei de masline, sare dupa gust, un pumnisor de muguri de pin si lamaie, la final, ca sa fie alba si frumoasa. Am ornat-o sub forma de pseudo-catel sau pseudo-gargatitz cu rosie, masline si iara mugurasi de pin. Servita pe paine de casa, pajita.

Nasu', satul de Champignioanele lui de acasa, m-a lasat sa mananc singura cipercute la gratar. 

As spune ciuperci-mari, chiar! Coditele maruntite si amestecate cu marar, usturoi, ceapa verde, sare si piper au umplut palariutele. Servite pe farfurii negre primite la nunta de la colega Madalina, au fost o sursa de hrana cam pentru 2-3 zile. Nu singura, evident. Ultima a ajuns intr-o alta supa-crema din zilele urmatoare. Simple si gustoase aceste ciuperci, deci! Servite cu masline si muguri de pin pe deasupra. Aveam hidratati mugurii si sunt foarte, foarte sanatosi. De aceea am abuzat de ei saptamana aceasta.

Pastele mele favorite (paste integrale, nuci romanesti, miere de salcam, stafide brune, nuca de cocos) au oferit si ele partitura unei cine in patru (noi trei si nasu catu).

Inainte de a pleca vineri spre fetele lui si pentru ca nu aveam ciocolata, am scornit o sarlotica din nuci romanesti, alune de padure, stafide, roscove, banane si miere. I-a placut nasului, insa nu stiu daca i-a suplinit pofta de cioco si daca, nu cumva pe lungul drum a calcat stramb. :) Si-a uitat si portofelul la noi, pus de mine pe un raft mai inalt, ferit de manutele tale jucause si curioase. Asta este din episodul "Gabi stie ce inseamna a uita!".

De Sfantul Ion (7 ianuarie) am zis sa apara si la noi in casa primul tort home-made. O mini-surpriza pentru tati care a fost la ceremonia despartirii de Unchi. M-am gandit ca poate fi si o tentativa pentru potential viitori invitati la potential viitoare aniversari petrecute acasa. Nu as spune ca a fost o reusita. Dar nici un esec. Ci doar ca voi persevera!

Insa niste biscuiti care au iesit crocanti si foarte gustosi, nu neaparat aspectuosi, au fost Negrutii mei (fara mei), creati din resturi de nuca (pulpa) pentru ca aveam in frigider de la niste lapte de nuci facut cu o zi in urma pentru baietii mei (tati si nasu').

Asadar: 

- 1 castronel pulpa nuci romanesti

- 1 pumn de migdale

- vreo 15 curmale hidratate

- 1 pumn de stafide

- suc de la un grapfruit

- 1 lg de roscove. 

Am pus la blender curmalele si stafidele pana au devenit pasta. Am adaugat nucile si migdalele pentru aceeasi soarta, cu sucul de grapfruit ce a sarit si el in ajutor. Am venit cu faina de ovaz pana ce compozitia a putut fi modelata si pusa intr-o tava de sticla, apoi data la cuptor 30'. Nici nu mai stiu daca aceasta este reteta exacta. Stiu ca am facut pentru tine si pentru tati care era tristut si care a stat pe drumuri trei zile. Insa, jumatate sau chiar mai mult i-am mancat eu. Nu stiu de ce nu prea ma puteam opri. Poate de foame... ;)

Si vestitul FE-RA-MISU cu care ne-am innebunit barbatii (eu si prietenele) zilele astea (by Cristela, evident). Eu am facut asa:

BLAT:

- 1 cana faina mei (adica mei rasnit de mine la rasnita de la bunicu' ce scartaie ca la nebuni de ceva vreme (rasnita, nu bunicu'). N-a crapat in zeci de ani, poate se intampla acu';

a stat prea mult la cuptor

- 1 cana suc de gutuie si mar (asa aveam prin casa, doar un mar, desi de 5 zile imi doream un shopping pentru mere)

- 1/2 cana cocos razuit hidratat de 5 zile de cand ideea de Feramisu

- 10 curmale hidratate, plus apa lor

- un plic vanilie naturala Bourbon

- 2 lg pudra roscove (din care 1 lg trebuia sa fie de cafea instant, dar uite ca TOT nu am luat...).

Blender 2-3' -> compozitie cremoasa -> blat in tava de tort, acoperit cu stafide -> cuptor 180 grade pentru 30' .

CREMA (doamne ce cremaaaa):

- 1 pahar caju si alune de padure in completare - hidratate (asemeni celorlalte ingrediente, cateva zile)

- 1 cana suc lamaie, grapfruit, clementine (aceste fructe le aveam, in loc de portocale)

- 2 lg miere de mana

- 1 lg psyllium (in loc de seminte Chia)

- esenta rom, un plic esenta vanilie naturala.
Dupa ce blatul s-a racit putin am pus peste acesta crema de caju si alune de padure, dulce-acrisoara de imi venea sa o mananc instantaneu, pe toata, ca pe Negrutii mei. Am ornat-o cu fulgi de migdale si cu 1 lg roscove cernute cu strecuratoarea de ceai. Tortul nu a aratat ca la carte, am incercat sa insiropez putin blatul. Marginile nu au fost finalizate. S-a taiat usor cam greu si s-a mancat ca o prajiturica. Nu prea mergea lingurita in el. Deci PERSEVERAM cand vine comanda de caju si ne dotam cu mere si portocale. Chiar si cafea instant.

Feramisu din Nord

Duminica, 8 ianuarie, ne-am bucurat de prezenta elegantutei Theea si a mamei ei, venite tocmai din nord de oras pentru a ne vedea, a ne pupa, a ne felicita de aniversari si a ne aduce in dar, o punguta plina cu minunatii: paste de toate felurile, spaghete, mei, minunatele rosii deshidratate si imborcanate, uleiuri alese (susan, nuci, rapita cu floarea soarelui), condimente pentru mancarici si pentru painici, seminte de in, sticksuri pe care ti le mananca eu, acum, cand iti scriu, cu stafide (ups!). 

Eleganta ca mami, la chip ca si tati

Ne-am bucurat alaturi de fete un ceas si ceva, iar apoi am pornit in asteptarea familiilor Miu si viitoare Poleacu, si carora li s-a alaturat inopinat si bunica. O seara de pizza si  bere, vin si whisky, suc de portocale cu grapfruit si limonada, Raffaello (curmale, cocos razuit, faina migdale), sarlota de nuci (nuci, suc grapfruit, curmale, stafide, roscove, cocos). O placa video spre bucuria lui tati care o sa ne arate super-desene la TV, dar si super-filme, asta dupa ce o sa se super-sature de joc pe calculator, cat timp noi adormim sau crosetam in dormitor... Nu ti-am prezentat vacuta cantatoare (I like 2 move it), dar nu si dansatoare, cartea Scufitei rosii, precum si buchetul de flori galbene, pe placul inimii mele. 



O zi reusita, un final de week-end promitator pentru un inceput de saptamana viitor!

Luni, pe 9 ianuarie seara, eram pe afara cu tati si cu tine in Manduca atunci cand mami Kory imi scrie ca se indoapa cu bruschete de morcovi. Am pus-o sa imi explice cam de 4 ori?! ce sunt acestea. Intr-un final am priceput.

Bruschete cu morcovi

Am ajuns acasa si am factut si eu pentru cina cu paine de casa prajita, 1 morcov ras si 2 catei de usutoi. Putina sare si un strop de ulei de rapita si floarea soarelui.

Ornate cu salata de ceapa cristeliana (o ceapa si jumatate taiata Julien, frecata binnne cu sare, lasata la imprietenit 10-15', soarsa de zeama si, eventual, spalata de sare in exces, adaugat putin ulei. Otet sau lamaie acolo unde se doreste si un gust acrisor. Noi am preferat-o fara. Am mancat toata salata aceasta de ceapa noi doi (eu si tati). Plus ce am folosit la bruschete. Yum, yum!

Marti pe 10 ianuarie am repetat faza cu salata de morcov si usturoi. Am stricat-o cu putina gulie, insa. Gustul de iute de la usturoi nu s-a sincronizat perfect cu aroma iute a guliei si s-au "aburit" si anulat reciproc. O alegere nu foarte inspirata, dar de tinut minte a fi evitata. Simplitatea e, de multe ori, o cale mai gustoasa.

In seara zilei de luni in care am descoperit Apio la supermarket, am inceput sa citesc despre aceasta leguma.

APIO - bogata in saruri, uleiuri esentiale, consumata inainte de mese mai grele, aromata, plina de vitamina B, buna pentru reumatissm, guta, diabet, pietre la rinichi, probleme cu vezica urinara, de evitat in sarcina prin continutul sau, dar si in exces pentru ca are oxalati, bun diuretic. Apio nu este alta decat clasica noastra telina verde (adica partea radacinoasa), de un verde-praz, deci mai deschisa la culoare. Se folosesc tulpinile si frunzele care frunze sunt mult mai micute decat cele ale telinei autohtone  si mai asemanatoare cu cele ale patrunjelului, la forma. Ce se vede in in ciorbita ca un melcior, este o sectiune de tulpina de apio. In Spania o regasim adesea. Asta cand o sa mai mergem in Spania. Pana atunci, din cand in cand va fi in cosul nostru romanesc de cumparaturi.

10, 11 si 12 ianuarie - am mancat dintr-o Supa de legume asa de bunnna!

 Am pus la fiert:
- niste radacinoase (morcov, radacina pastranac side  patrunjel)
- ardei gras rosu (din congelator ca la magazin este 10 lei/lg).
Cand acestea au fiert (max 10') am mai tinut supa pe foc cateva minute adaugand: 
- spanac congelat (am gasit Bio la supermarket)
- frunze de salata verde (de la sera de flori de peste strada),
- 3 tulpini de apio
- 2 lg pasta de rosii+ardei gras+morcov (din conservaria noastra de toamna). 
La final am oprit focul si am adaugat patrunjel si niste verdeata ciudata gasita prin congelator (nu Kale - o alta ciudatenie, de data aceasta din familia verzei). 
Am mancat un castronas in prima seara. 
Cate un castronoi eu si portie dubla fata de obicei, tu (imbunatatita cu quinoa fiarta), a doua zi, la pranz. 
Cu lipie de dovlecel, la prazul celei de a treia zi, cand am si terminat-o!
Uleiul de masline si sarea, lamaia si un surplus de patrunel fresh nu lipsesc niciodata de la pregatirea mesei. 
In premiera, am adaugat ulei de rapita si floarea soarelui din conserva de rosii deshidratate primita de la Mami Katy si 2 bucatele din delicoasele rosii imborcanate.

Painici din dovlecei (lipie) - tot in 10 ian

 - 2 dovlecei mititei gasiti pe la un aprozar din cartier

- 1 pumn mare de ardei gras rosu, congelat

- 2 fire ceapa verde

- faina de in (seminte rasnite) cat cuprinde (10 lg, dar depinde de cata apa contin legumele)

- faina de secara (nu era in reteta originara, insa aluatul era muuuult prea subtire)

- mult marar, boia dulce, putina sare marina.

Faina de in, mararul, boia si sarea au mers intr-un castronel. Restul (dovlecei, ardei gras, ceapa), la belnder. Iar faina de secara a legat tot aluatul pe care l-am intins pe o tava, foarte subtire (aluatul) si l-am lasat la cuptor 30', apoi la caldura acestuia inca vreo 10', pana s-a crocantit. Ai mancat si tu, ca atare, am mancat si eu, dupa tine... Am folosit-o ca painica intr-o salata. Am folosit-o ca si lipie pentru seria de morcov+conopida (deci varianta esuata). Ultimele bucati pastrate la frigider au reintregit supa, intr-un pranz consistent din 12 ianuarie Interesanta, aromata si gustoasa. Este buna proaspata, deci crocanta. Dupa doua zile de frigider era moale, dar numai buna de pus la supa.

Salata verde si foarte verde:

- frunze de salata verde (de la sera de peste strada, caci e foarte frageda, da)

- 2 crengute din tulpina verzulie a lui Apio

- ceapa verde

- o conserva de sardine

- porumb congelat, ulei masline, sare, piper + painica de dovlecel!

Am avut si biscuiti de mei (250 grame faina mei, 10 lg cocos razuit, 2 banane, 10 curmale cu apa lor, putina scortisoara, unt de cocos).

Si vorba nasului-Adi, via Nasa-Irina: si noi de mancat?... :)

Dar a fost o seara delicioasa si foarte consistenta

Intre timp, un mic dejun din mere si migdale, iaurt/sana/lapte batut cu diverse cereale (mei, quinoa, ovaz), susan, biscuitei si dimineti efervescente, cam asa am putea descrie si completa meniurile ultimelor zile de la ultimele povestiri incoa'!

Scurt-metraj:

- 1 ianaurie, in vizita la bunicute (trebuie a-ti ovestesc despreSorcova-vesela)

- 4 ianuarie, invizitala vecinii de langa noi (trebuie sa-ti povestesc despre seringi)

- 5-6 ianuarie, in vizita la noi Nasu Catu

- 7 ianuarie, singure de Sf Ion

- 8 ianuarie, cu tati langa noi din nou, primim vizita Theei cu mami, si a prietenilor Elena si Horia, Crina si Mihai, plus bunica

- 9 ianuarie, incepi sa te urci singura pe toate scaunele, vrei pe masa, escaladezi orice obiect si il folosesti pentru a ajunge cat mai sus, ofarte sus

- 10 ianuarie, ti-am ciumpavit bretonul; n-as putea aprecia cum iti sta

- 12 ianuarie: La multi ani de 3ani, Rares!