luni, 5 decembrie 2011

365 de zile si 365 minute


Cum sa ma adresez astazi, la o zi distanta de 3 decembrie 2011?...

Poate cu: 
Draga printesa?! - Hm... 
Nu stiu de ce nu am agreat niciodata apelativul prea-uzitat... (drept iti zic!)

Regina sufletului meu?! - Hm... 
Si mai manelistico-fantastic-dulcegaros suna, nu? Of...

Victoria mica si zbenguitoare?!..
Sa zicem, sa zicem, caci ne apuca dimineata pana sa gasim Introducerea .... (nu ca nu ar fi!).


Iaca, dupa o saptamana de liniste in scrieri, dar nu si in ganduri ori fapte, astern primele randuri, semi-calde, despre ceea ce a fost: prima ta aniversare!

Reflectarea a 365 de zile covarsitor de pline este ceea ce am vazut in ochii prietenilor, timp de 365 de minute (de la primul sosit la ultimul plecat), prieteni care ne-au invadat, la modul practic, dar mai mult decat placut, Universul nostru de trei omuleti: si anume, veselia de a-ti fi alaturi (si noua, implicit) in ziua in care am tras linie si am trecut in anul al II lea de viata.

Dupa primul an in care:
- ai aparut pe lume sa ne deschizi mintea si sufletele;
- ne-ai oferit primul zambet, ca sa intelegem exact ce inseamna "ma topesc in surasul tau);
- ai efectuat prima ridicare in fundulet, aratandu-ti veleitatile sportive;
- ai primit prima lingura de hrana, alta decat laptele matern, semn ca iti cauti independenta pin aceasta lume;
- ai mers de-a busilea, nevoie mare, batand primele recorduri de distanta;
- ai venit cu primele monosilabice, pline de neintelesuri distractive;
- ai efectuat primii PASI, batand pamantul si gravitatia, totodata, asigurandu-ti inca un plus de independenta;
- primele mini-raceli, ceva emotii de la cazaturi si lovituri care sa ateste ca nu ne-am dorit o papusa de plus, ci una cat se poate de vie, 
IATA ca dupa 365 de zile a venit si: PRIMA ANIVERSARE!

Deci Sambata, 3 Decembrie, un grup de oameni dragi ti-au cantat (?! - nu mai stiu daca ti-am cantat.....): LA MULTI ANI, Victoria!
A fost ziua taaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

S-au rupt bilete la Teatru coordonat de Sara, dar s-a taiat, in semnul Crucii, si suvite din parul tau dragalas si blond. Pragul de oboseala atins in acele clipe nu au facut din moment unul foarte static. Dar l-ai  depasit cu brio dupa ce ai luat de pe tava, hotarata cum rar am vazut, trei obiecte mari si late: cheia de la masina nasilor, parfumul lui mami primit in dar, acum cativa ani, de catre colegii lui tati, si 100 EUR ce statea asternuta pe tava, bine merci, tot de catre nasi fiind pusa. Un joc traditional amuzant, ce asigura intotdeana deliciul invitatilor la un astfel de eveniment! 
Ai mai avut pe tava: 
- i-podul nasilor ca sa fii la curent cu informatia
- o papiota, poate-poate 'oi ajunge o gospodina sau macar o priceputa (dar nu va fi pe primul loc, se pare)
- o iconita 9caci nu am gasit cartea de rugaciuni), poate pentru o doza de evalvie in plus (dar nici asta nu ti-a suras, se pare)
- un card, pentru banii electronici ai actiunilor tale viitoare (insa nu pari sa te complici cu investitii si cifre) 
chei masina, parfum, euro- fara dubii ;)
- o carte de franceza de la Moasa ta (se pare ca vrei sa ramai in tara ori nu tintesti spre poliglotire)
- un sirag de margelute, pentru cochetarie (se pare ca o definesti altfel, tu)
- un ruj (poate se va naste un make-up artist, dar NU)
- un pix, sa inveti multe, insa cred ca tu ai alta opinie despre cum sa te descurci in viata... Delicios moment, oicum!

Motul. Renumitul taiat de mot ce se face in semnu crucii a reprezentat si el, cum ziceam, un moment "solemn". In afara de faptul ca nu prea doreai sa donezi parte din podoaba capilara, nici macar pentru clauza nobila a zilei tale, taiatul motului reprezinta un gest-simbol al acesei aniversari. Sau al acestei perioade de dupa primul anisor.
Desigur ca gesturile acestea sunt mai mult motive de familie si revedere, decat acte bisericeri. Insa, categoric ca au farmecul lor incetatenit!
Pentru taiat de mot este necesara: o forfecuta (am folosit-o pe a ta de taiat unghii), o cutie pt suvitele de par (am primit de la nasi), lumanarea de la botez care sta aprinsa si care va auta lalipirea suvitelor de par. Suvitele se lipesc pe moneda de argint primita de la nasi, la botez. Deci atentie unde le pastrezi si tu, cand va fi cazul! Si cam acesta a fost momentul, insa neomitant taiatul turtiei loate de nasa. Delicios si aspectuos!


Am ascultat muzica pentru copii, am vorbit, am revazut persoane dragi, copiii au dansat, au desenat pe tabla, am deschis cadouri, am mancat tort sanatos, am stat pe jos, am cantat, ne-am jucat (sub coorondarea Ilincai-Mari), darrrrr mai presus de toate AI FOST O VEDETA!
Lasa, mami, ca eu am mancat PAINE
S-a glumit pe tema: ce au (pre)gatit oamenii acestia (sunt sau nu vegetarieni, ca nu mai pricepe nimeni?!). Doar am tinut post, pentru ca ziua ta va fi mereu in Postul Craciunului, presarand si cate o bucata de salam in pizza comandata pentru mofturosii care amenintau ca pleaca prin vecini pentru o bucata de carnat. Caci doar e iarna! Ce fasole batuta?!


Si evident ca, printre stresul ca lumea nu agreeaza Pesto-ul meu de masline, ca nu am scos castravetii si branza si alte cate cele, pe masa, pentru invitati, printre alergatura dintr-un colt in altul al casutei noastre, ca sa vad ce mai e, ce nu mai e, ce ar mai trebui sa fie, am reusit sa desprind clar propria concluzie, intarita de bunici si cativa dintre amici (deci subiectivismul nu a depasite granite alarmante), si anume: AI FOST VEDETA SERII!

Cine e copil bun? Eeeeu?!
Bine, nu ca ai fi putut fi altceva, insa:
- energia
- dezinvoltura
- veselia
- dansul
- schemele de dans cu voce
- sunetele-tipetele-cuvintele monosilabice
- bucuria
- placerea de a te juca cu cei mici
- surasul continuu
- adaptarea la un mediu evervescent,
TOATE astea alaturi de multe alte cuvinte ce le-as mai putea alatura schitei de mai sus, ma fac sa apreciez, inca o data, ca esti un copil TARE BUN!

Puzzle, flori in glastra, tabla de scris, hainute, cruciulita cu lant (nu o sa-l porti, desigur, dar are valoare sentimentala, fiind de la bunica), ghetute, cercelusi, cortul de la colegi, chiar si bani (deh....), TORTUL-vedeta (by Katy) - toate astea au fost ale tale, pentru tine, in semn de pretuire, de la familie si prieteni!

Dupa o zi si o saptamana ca acestea, gandul de astazi, duminica, 4 decembrie, mi-a fost: 
mergem la Londra de Craciun? Caci asa imi miroase Sarbatoarea asta de frumos...

Iar pentru ca toate sa fi devenit realitate, mami, insa mai ales tati, au muncit pe branci, o saptamana.
Un fotoliu nou (frate cu canapeaua din living), aterizat in camera ta (si se pare ca acolo va ramane, o perioada), trei ore la cumparaturi (noaptea, in ajun de Aniversare), spalat de geamuri, aspirat, spalat gresie si parchet, dezinfectat bai, eliberat si ordonat balcoane, sters mobila, praful, improvizat blat la bucatarie, splalat si scurtat perdele la sufragerie si camera ta, spalat si scurtat draperie in camera ta si a noastra), curatat covor, pregatit bucate, stors la robot suc de portocale, grapfruit, lamai (timp de 3 h, inainte de show), nopti semi-albe si inca multe altele, sunt gesturi pe care tatal tau le-a facut cu drag(oste) pentru noi doua. Pentru ca, de Ziua ta, sa fim fericiti(e)! 
Si cred ca i-a... reusit!

Parte la toate acestea au fost:
- nasii nostri de la Iasi (micutele Catrina si Ilinca, parintii lor Elena si Catu)
- nasii tai (minunatul Matei, Irina si Adi)
- bunicii Ely, David si Matuaa Eliza
- Moasa Andreea cu Sara ei
- Ilinca si Vlad matemaicianul
- colegii: Andreea&Razvan, Gabitza&Adi, Costina, Mihai si bebe Andru, Mii (adica Elena&Horia), Polecii (imagianar)
- vecinii Mirela&Adi si pietenii mei: Katy&Theea&Laurentiu, Donutza cu Rares si Mihnea, sunt cei care au putut trece pe la noi, in seara zilei de Sambata...
Vreo 26 bucati adulti, cu totii, plus 8 copii.
33 de suflete, pentru sufletul nostru: Victoria-Ioana!

Catrina dormin la ora 11.00. Obosita!

Si dupa o asa intalnire de gradul III, ce crezi ca s-a intamplat duminica de dimi?
Tu ne-ai trezit la 8. Alaturi de noi au fost si nasa Elena cu Ilinca. 
Am mancat, ne-am jucat, in cort, obligatoriu! Si am asteptt, am asteptat, timp in care, ce crezi ca se intampla in sufragerie?...



 

Iesirea in parc a fost agreabila si ea a precedat despartirea de nasii de la Iasi. Foarte multa lume in parc, intr-o foarte frumoasa si tarzie zi de toamna... Ilinca zburlita d ela topoganele foarte inalte pentru care iti trebuieste ceva vitejie, Catrina rupta si ea dintr-un episod cu o papusa ruseasca, Vicky somnoroasa, dar trezita la timp de zgomotele copiiilor de la locul de joaca si cam atat cu week-endul nostru prelungit in care Victoria mea a stat singura pe olita, cu minim efort. Sa vedme de maine, cene mai rezerva acest scurs jemcheros!

Nani ca lesin, iar tu te trezesti incomensurabil de des (asa percep eu trezirile la 30-60 de minute din nopatea ce este pe sfarsite....).
Revenim si cosmetizam maine dimi.

Noapte buna, ratusca mea voioasa,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu