marți, 8 noiembrie 2011

Iremediabil indragostita, un alt gen de educatie


Buna, micuta mea :)

Scriu pentru ziua ce a fost 7 noiembrie


Am observat la tine doua tipuri de comportament. Cate unul pt fiecare parinte. 

Mama = papa, nani, oboseala, alint
Tata = voie buna, joaca, timp pretuit

Atasament dintr-o nevoie de baza si atasament din parteneriat. Asa le spun eu la ora asta, cand scriu. :)

Am mai observat ca langa mama si numai langa mama vrei cand cele de esentiale sunt necesare. Cand iti e foame, si derivatele de la somn.
mama, mi-e foame!
mama, mi-e somn!
Altfel, se lasa cu tavaleli impresioniste, plecaciuni spre parchetul gol, datul peste cap spre tavanul fara lustra din sufragerie si alte scheme ce ar trebui sa imi puna la indoiala foarte deasa constatare pe care o auzim de la lume "Vai, ce copil cuminte aveti!". 
Spre norocul meu si al tau, am invatat sa te cunosc. Si fac asta, inca, zi de zi. Chiar esti un copil cuminte, sa stii. Nu esti tablou, nici stana de piatra nu esti. 



Esti cum ne-am dorit: energica, vesela, umblareata,istetica , sociabila, sarmanta, cu parul in curs de ondulare, obrajiori fini, ochi expresivi, urechiuse discrete, sprancene usor arcuite, nasucul carn (ca al lu' mami), probabil ca vei fi si inalta :) desteptaciunea ti-o vei descoperi singura, iar restul le formam din mers.


Cicul Globus la noi acasa :)
Superman cand era mic :)
Langa tata te joci. Bau-bau cu plapumioara. Cucu-bau cu salteluta sport, de'a fugarirea caprioarei de domnul leu :), baita si masajul ii sunt tot lui tati incredintate, la ceas de seara. :) Si cam tot ce inseamna joc! 
Rasul tau are o incarcatura absolut fenomenala pentru mine. Pur si simplu ma scoate din orice stare de mamica obosita sau mai putin energizata. Este atat de zglobiu, de sincer, de rasunator incat imi intra, ascutit, prin urechi si imi iese, rasunator, prin piele. Cu emotie. Mi se pare o minune sa ma uit la voi, realizand cat de adevarat este ceea ce fiecare mamica imi spune cand simte: "e sublim sa ai un copil, pur si simplu uiti de toate!".






Ei!... Ideea este ca: de doua saptamani il plangi! 
Il plangi cand vrea sa mature dupa fundul tau, firimiturile. Pentru ca tu vrei PRINTRE firimituri, IN firimituri! Firimiturica fiind:) 
Il plangi cand merge sa dea cu aspiratorul in alta camera, desi nu te paraseste, ci doar ma ajuta la cuatenie, ca sa fie pantalonasii tai de casa cat mai natural colorati:).
Il plangi in special cand pleaca la munca, mergand la usa casei, tragand de ea si jelind: ta-ta-ta-ta-ta! 
Il mai plangi ziua pe la 3 cand speri ca tragand de usa de la baia mica sa gasesti o porticica deschisa si sa inspectezi zona si daca e cumva tata e acolo, asa cum il regasesti in fiecare dimineata. 
Il plangi in orice colt din Universul nostru am fi, atunci cand in sfera ochilor tai nu mai exista chipul parintelui fara de lapte la purtator, dar cu tandreze inepuizabila :)
Si tot asa... 


Mai presus de astea, am surprins brate intinse catre el in cat mai multe din clipele voastre de petrecere, seara sau in wknd. Brate aproape disperate zicand cu patos, din tot sufletul: tata, tata! :) Bine, spui si "baba", "dada", "pa", si clasicul "bau" (cu B moale) sau "mau" (ca asa fae pisica:))


Pe de o parte sunt mandra si linistita ca iti adori tatal, pe de alta parte stau si ma gandesc: 
cine nu s-ar indragosti iremediabil de el? :) 
mami, te ascul cum il lauzi:)
Bland, dar si dracos, romantic, dar si discret, spontan, dar si bun analist, mester, dar si bucatar, cu credinta si maturitate emotionala, carator sef (de a "a cara" :)) precum melcul, slabut si inaltut, cu mintea unsa (brici, cum ar zice tata:)) si un suflet rar, mezin in familia lui, dar inteleptul ei, bun negociator, desi nu ai zice, iarta usor, dar uita doar cand are chief, tolerant, dar deloc fraier :), are o finete de caracter si un zambet cald. 
petale pt fiica mea

Este definitia unui prieten de nadejde, tovaras bun in viata, camarad la catarama, a numarat putini invitati la nunta, dar au venit toti. :) Distractia e garantata cu el, critica si autoironia, umorul negru, dar nu macabru (ala e al meu:)), mascariciul grupei, dar si un indrumator de seama. 
Cum sa nu fii indragostita iremediabil de el? :)


Te inteleg, fiica mea!  
M-a bucurat zilele acestea sa vad in ochii lui cucerirea in joaca a celui mai bun aliat in viata: tatal tau! 

A! Am uitat sa zic ca e putin exagerat cu grija pt tine. Insa aici negociem noi doua mersul in club. :)
ca un vultur, vedeti? :)
Pentru toate astra sunt foarte sigura ca il vei iubi, iar el va vedea in tine mereu fiica pe care o merita. :)
Si acum, daca tot l-am facut praf pe tata la capitolul sentimente, starnindu-i cel putin un zambet si o lacrima cand ne va ceti, matinal, in metroul de multinationala, sa trecem la...

...Povestea zilei

HRANA: Ce papi tu zilnic m-am gandit sa imi notez zilnic, aici.
Nu neaparat sa iti las mostenire etapa de ciudatenii alimentare prin care trecem, incepand de la diversificarea ta, ci ca sa am eu un tablou al lucrurilor. Stii? Mamicile, mai ales capricoarnele, sunt obsedate de control, organizare si lucruri limpezi pentru plozii lor. Nici eu nu ma dezmint. Sunt normala! :)


  • Mic dejun comun: 
mei cu mar ras (fiert 15', innabusit 5') cu vanilie (naturala), carob (adica pudra de roscove, un varf lingurita) si scortisoara (bato)
smoothie: mar, migdale (10 buc.) sirop catina (suc de catina+miere) kale (am congelat in vara de la BioDumbrava...)
  • Gustare comuna: 
2 mere (preparate, in premiera, la steamer)
  • Pranz comun:
mancarica de linte verde
am pus cu putina apa: ceapa verde din congelator, ardei gras congelat patratele, morcov rondele din congelator, radacina de patrunjel si pastarnac din frigider
dupa 5' am adaugat: apa si linte verde (am uitat sa o spal putin:). lintea e bio si este luata de pe driedfruits.ro, de unde ne luam, deocamdata, semintele, nucile etc)
dupa 30' de fiert la foc mic am adaugat: frunze de telina, patrunjel si leustean, toate din congelator
fiecare a servit cu putin ulei presat la rece (azi am folosit de rapita), lamaie, un graunte de usturoi. mami si-a pus MULT hrean ras si putina sare (fara iod, de la Naturalia)
Chiar a fost BUNA si IUTE :) A papat si tati seara, dupa ce a servit salata de vinete pe paine, ca aperitiv. Si cu ceapa, ha-ha! Noi facem paine la masina primita cadou la nunta :)
  • Cina
O crema dulce-acrisoara din: mei (restul fiert de dimineata) dat la blender cu putina gutuie, migdale, carob, stafide, nuca de cocos, apa. Deci o improvizatie.

Vicky papa de sete si foame mult, mult lapte de la mami. Zi-lumina :)

DISTRACTIE si EDUCATIE:
Azi am avut placerea sa cunosc doua dintre mamicile Face-book-iene ce cocheteaza cu hrana sanatoasa si curentul raw vegan, atat pentru ele, cat si pentru cei dragi, in special pentru copii. Alina si Mirela. Vecine de cartier :).
Plecata cu tine-n wrap la drum de seara pe stradutele de dincolo de blocuri, stradute pe care nu prea poti sa ai liniste pentru ca cel putin in fiecare curte exista un caine suparat pe viata :), am ajuns la "Casuta galbena" de la no. 14.

Am fost, deci, "La bunica acasa", un loc ce va sa fie "prima gradi raw cu educatie in stil Waldorf".

Sa-ti povestesc putin despre ceea ce se numeste "Pedagogia Waldorf".
Rudolf Steiner
Se zice ca aceasta  este o forma de invatare ce foloseste metode antroposferice de predare și educare. Originara din Germania, nascuta cu un aproape un secol in urma, scoala are dascali (observi, nu invatatori, profesori etc.), adica asa cum odinioara Creanga ne povestea. Un fel de a creste intr-un mediu natural, invatand din mers, de la cei de langa tine si de la natura. Aceasta scoala vrea sa formeze copiii trupesc, sufletesc si spiritual, de catre un indrumator intelept si special instruit.
Poate o sa mai auzi despre acest concept ca despre "educatia pentru libertate". Dar sa nu iti imaginezi ca cei crescuti in acest spirit isi au lumea in cap la 12 ani. :) Ci doar ca ei invata sa gandeasca independent si matur, dar intr-un stil vesel, foarte, foarte, foarte creativ.
Copiii nu sunt ajutati la orice pas, nu mai mult decat au ei nevoie. Papa singuri, se joaca singuri, sub ochiul de vultur al dascalului, pregatesc singuri hrana si spatiile de petrecere a timpului liber. Parintii sunt si ei implicati in acest proces.
Jocul se face cu materiale naturale: jucarii din lemn, culori din plante, lana, sfoara, fetru, multe cosuri, conuri de brad, ghinde, pietre, coceni de porumb.
Aici bei suc verde, papi singura fructe, o sa afli de vlastari si germeni, muguri si iarba de grau. Dulciurile sunt nelipsite, laptele vegetal curge din plin. :)
In principiu papati cam ce doriti. Asta daca stiti sa spuneti. :))


Cam asta este teoria, asternuta asa cum eu am inteles-o din scurte lecturi.
In practica!
Ne-a intampinat dascalul, o proaspat mamica dedicata unui proiect-pilot, o incerare "altfel" pentru cei care au curaj sa-si lasa copiii pe mana unui stil cu totul nou pentru multi dintre noi.
Locul pare rupt dintr-o poveste. O camera dintr-o casa batraneasca in care copiii se joaca pe covoare clasice, la masute si pe scaunele din lemn, cu jucarii din materialele amintite mai sus, create exclusiv pentru ei si gandite pentru ei. Ghindele, alunele, nucile si conurile de brad, bucatile de ceara, creta si creioanele colorate sunt cele care au facut senzatie si pe care le-ai si degustat pe deplin. Ai servit si laptic de caju si floarea soarelui, indulcit cu 7 curmale miraculoase.:) Te-ai jucat ca la tine acasa cu alti cativa copii veniti in vizita. Sau in inspectie. :) Casuta-Waldrof, ce nu trebuie sa lipseasca din incaperea de joc si voie buna, mi-a atras atentia. Nu o pot descrie, dar parea un mic univers. Cosurile impletite ce adaposteau jucariile pareau si ele ca ascund multe taine.

Culoare si miros de lemn.

Bucataria nu are aragaz. Alt aspect indedit al locului. Camera de dormit are patuturi de pitici. Pentru ca un pitic facea nani acolo, nu l-am deranjat. :)

Una peste alta, aceasta seara mi-a deschis apetitul pentru un alt fel de educatie. Si mi-a sporit motivatia de a te avea aproape si dupa doi ani.

Ce am mai invatat: ca nu existe grupe de varsta, ci tot copiii se joaca laolalta. Poate ca asta mi-a placut cel mai mult. Are logica :).
Apoi, ca intre 2 si 4 ani copiii nu trebuie sa petreaca mai mult de 6h departe de mama lor. Adio multinationala?!...
Am mai invatat ca in prima parte a perioadei in care ne dam copiii la gradi/scoala trebuie sa le fim alaturi. Trecerea trebuie sa se faca treptat. Cateva ore pe zi parintii sa ii insoteasca pe copii, vizitele la gradi sa nu fie zilnice. Integrarea sa se faca etapizat, fara chinul ruperii bruste de sanul mamei si de privirea parintilor care, in metoda clasica, pleaca acasa cu sufletul rup in doua, dupa prima zi. La propriu!

In acest context, ramane sa ne gandim, eu si tatal tau, ce vom face cu viata ta. M-as oferi voluntar pentru un job acolo, cu pretul gratuitatii tale la fata locului. :)
Victorii in iarba:)
Mereu am visat sa fac o altfel de gradinita, intre prieteni. Un loc in care parintii sa-si lase copiii pe timpul zilei. Insa mereu visam cu jucarii care de care mai sofisticate si in concordanta cu descoperirile noi din domeniu, de stimulare, de provocare a jocului. Azi am vazut ca lucrurile simple au si ele culoare, gust si miros si, se pare, mult mai mult randament....


Cam aceasta a fost, pe scurt, povestea zilei.

Impresii despre blog, de la prietene:
Scriu aici gandurile primite ieri cand am "lansat oficial" primele mele scrieri.
Caci de cand zic si nu fac!.... :)
Asadar:
- Vic iti va multumi pentru jurnalul acesta minunat si sunt sigura ca si tie iti va prinde foarte bine.
- Vic o sa se bucure.
- Tare frumos mai zici tu acolo... Minunata idee ai avut sa ii lasi lui Vicky amintire, sa aiba ce lectura cand se va face mare :)
- Am citit blogul pe nerasuflate. Nu puteam sa ma dezlipesc din citit, chiar daca bebelina se tinea de sotii. Acum o sa astept noi povestiri.
- Stau cu blogul tau in bara si nu ma mai satur citind :) Tare te mai iubesc, na, ca nu ti-am mai facut o declaratie de mult timp :)
- Totul e minunat. Ce frumos scrii! Si umor, si sensibilitate, si lots and lots of love.
- Superb!
- Este foarte frumos... citesc si mi se face parul de gaina :))
- Am aflat acum vreo doua seri de noua initiatva. N-am apucat sa te felicit, o facacum si nici nu stiu ce sa iti doresc... Inspiratia vin de la Vic, succesul din ce tii pe umeri (sic! :)), firmele o sa-si puna reclame, mai ramane sa te ajut sa numeri banii (n.b. gandire de casierita, deh...)
- Mor de ras, esti mortalaaaa I'm glad u did it
- Multumesc ca mi-ai oferit ocazai sa citesc creatiile victoriene. Am aruncat un ochi grabit pentru ca munca ma solicita... abia astept sa citesc si revin cu impresii :)

...si de la minunatul sot - :)
- Ai scris foarte frumos. Mie imi place pana acum ce citesc. NU mai fac revista presei in metrou, ci revista creatiilor tale. Sunt mandru de tine, chiar dacatot simt ca tragi prea mult de tine cu noptile. Dar pana la urma asta esti tu si ma bazez sa-mi spui cand mori de somn.
Ca atare, azi m-am culcat la 08.30 p.m., odata cu Vic si de la 01.00 scriu...

Concluzia ar fi: Victoria, nu o sa vreau sa stau departe de tine! :)

Somn usor in continuare,


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu