Mami, cand imi mai scrii?

01.00 Fata mea, ma pun pe scris!

03:27 Mami, imi mai scrii inca? Vreau LAPTE!

Somn sau vorbe.

Nopti albe sau amintiri asezate.

Jurnal on-line sau traim doar in realitate.

Regrete sau pamflete.

Cotidian. Este pentru mine sau este pentru tine?

Nemultumire de sine sau revenire la reverie.

Cateva dintre ganduri indilemate cu care adorm.

Seara tragem linie. Facem schema zilei urmatoare.

Intr-un fel, mi-as inregistra gandurile. 

Ca sa nu le pierd.

In acelasi fel, aman scrierile.

Evenimentele dau navala, oricum.

Lucru care indica o bucurie de a trai prezentul.

Fapt curativ. Vitalitatea creste.

Si totusi, ceva lipseste.

Categoric ca aceste randuri oficial si concrete, on-line inregistrate: PUBLICATI un nou articol!

TABLOU

Mancatul in tandem-calea succesului (1Mai)

Se duse si luna aprilie (prier). 

Se duse si ziua de 1 mai.

Vine ultima luna primavarateca (frunzar/florar).

Suntem in zorii lui 2 mai!

Vara pare sa se fi instalat.

27-30 grade si amieze fierbinti.

Se cer plasele de insecte, la geamuri.

Azi cu rochita si fara ciorapei.

Schimbam garderoba.

Sa intre rochitele si sandalutele, pantalonasii de in si manecutele scurte!

REZUMATE

Gratar, curte si rude.

Cismigiu, puf si praf.

Nunta in familie, incochetareala, somn pe scaune.

Cautam pantofi, bolero. Mami are rochie ros'-grena.

Prima saptamana fara tataie David.

24 april si 2 ani. 71 ani si Sfantul Gheorghe.

Trei saptamani in patru membri.

Emotii si week-end tulburator la Craiova.

Mama implinea 70 pe 8.

Cam aceasta a fost luna aprilie....

1 MAI - Gratar, curte si rude.

"Ziua Muncii" - suna comunist, dar este sarbatoarea muncitorilor care isi celebreaza realizarile economico-sociale. 

1 Mai se sarbatoreste din 1889, cand Congresul Internationalei Socialiste a decretat ca in aceasta zi sa fie comemorate victimele grevei generale din Chicago. 

Cu timpul, ziua incepe sa fie sarbatorita in majoritatea tarilor, devenind Ziua Internationala a Muncii, fiind decretatata zi libera. 

La noi in Romania, 1 Mai a fost sarbatorit pentru prima data in 1890.

In timpul comunismului se organizau manifestatii uriase  pe strazi pentru Tovarasul iubit. He he... Ce stii tu?! Cu greu am ales o fotografie care sa oglindeasca ceea ce era odinioara in inimile noastre in aceasta zi... Caci multe imadini sunt pre-graitoare... Am ramas la o multime ce umplea marile bulevarde ale capitalei. Valabil si pentru stazile marilor orase. Lozinci, discursuri, slaviri si tablouri cu dragii conducatori. Pregatiri, defilare, spirit de turma.

"Si ei azi, sarbatoresc / 1 mai, muncitoreeesc!"

Dupa '90, aceasta zi nu mai are scop de prea-slavire a Marelui conducator, insa a ramas inscrisa in calendarul romanesc ca si zi libera (ce bine!), iar lumea petrece fie la mare (deschiderea oficiala a sezonului estival) ori la munte, fie la padure sau acolo unde iarba este la fel de verde. Un gratar cu mici si bere (deh, caci asa e "datina"!), plimbari ori vizite, odihna sau in orice forma pentru o mini-vacanta bine-meritata dupa cea de Paste. Chiar eram obositi!:)

"De 1 mai, Unchiu' mi-a pus sandaluta la loc"

Nu ma grabesc sa iti descriu ziua lui 2012 in care am petrecut si noi, ca mai tot romanul. Insa ma grabesc sa imi amintesc aceasta zi, asa cum o simteam eu acum 20 de ani...

Asteptam cu nerabdare ziua aceasta, ca si Ziua Nationala din trecut (23 August). Mergeam la Ocnele Mari. Conform traditiei, Liliana cea grena pleca, alaturi de masina verde si masina gri ale prietenilor de familie, spre unul din orasele cele mai vechi ale Olteniei, la nu mult peste 10 km de Rm. Valcea: Ocnele Mari. De stateam la casute ori la cort, punctul de atractie il reprezentau "strandurile fara fund". Nu mai stiu pe atunci daca asa era, insa acum aud ca apa se schimba zilnic, izvorand din adancuri. 

Retraind copilaria lui 1 Mai muncitoresc

Amintirile mele se leaga de culoarea alba pe care o capatam la cateva minute dupa scaldat, cand pielea incepea sa stranga, mainile nu trebuiau duse la ochi pentru ca ustura al naibilui de tare, parul era de evitat a fi udat, caci devenea carunt. Si totul in jur parea plin de sare! Sarata bocna, ca la ocna! Erau strandurile pentru adulti, cele pentru copii (cu sare concentrata si namol sapropeic). Era si Ocnita. Locuri unde vedeam prilej de distractie cu prietenii din copilarie, unde inotau si cei care altfel s-ar fi dus ca si toporul la fundul apei, unde spalam vase la cismeaua din centrul campingului, jucam carti si table, ma bronzam si tipam la intalnirea cu cate o urechelnita. URAM SA STAU LA CORT! :) Pe atunci nu stiam eu cum ca acolo putem trata reumatismul, afectiunile ginecologice (dah, asa se zice!) ori afectiuni ale sistemului osos. Pe atunci copilaream si atat!

Somn muncitoresc

Deci: gratar, curte si rude.

Astazi merseram la Nasii lu' Matusa&Unchiu'. 

O ciorba de potroace transformata in gratar muncitoresc.

Un somn lung si bun, pe parchetul din noua casa a gazdelor de astazi; 

bai de nisip si soare;

breton scurtat de matusa;

lopetele de impartit cu verisoara Adela.

Somnul e bun oriunde!

(O) Sarbatorim, de la distanta, pe nasa Irina plecata in vacanta! 

(O) Sarbatorim si pe Matusa Mioara, tot pentru a ei aniversare. LA MULTI ANI!

Incununam frumos o minivacanta de patru zile pentru o natiune libera!

30 APRILIE - Cismigiu, puf si praf.

Ultima zi a lui april'.

Cismigiu cu mirii de week-end, parintii lor si niste vecini.

Puf de la plopi. Praf de la nisipul locurilor de joaca.

O inghetata, un somn scurt, o zi intreaga scursa alaturi de familie.

Tu, matusa, verisoara Adela-Maria, unchiu'

29 APRILIE - Liniste si Cash&Carry

O duminica de odihna si planuri pentru alte doua zile libere (ce ti le-am povestit), dupa o nunta nebuna cu dans si joc pana in zori (acest episod urmeaza in povestirea de azi). O seara la cumparaturi pentru 1 mai, galetusa cu lopetele, grebla si forme (prima achizitie de vara, pentru tine, in materie de jucarii).

Verisoara si formele (1mai)

  

 28 APRILIE - Nunta in familie, incochetareala, somn pe scaune.

Sambata cea mare pentru familia noastra: nunta fratelui lui tati.

Sau: Ionela-Eliza-matusa isi facu nunta mult-visata cu al ei Robert-unchiu. Trei luni de pregatiri intense. Aproape singura duse pana la capat, cu succes, un eveniment care pare sa nu mai devina esential dupa o lunga perioada de convietuire. Felicitari!

Cursul evenimentelor: Agitatie!

Nunta se desfasoara in spiritul a doar catorva traditii.

Noi doua mergem sa ajutam putin mireasa. Ii inchidem fermoarul, sub presiunea plansetelor tale ce refuzai descocotarea din bratele mamei.Tati isi insoteste fratele in casa copilariei. Il ajuta la imbracat, apoi il insoteste la nasii.

Naşii nu au numai un rol estetic sau întregitor al decorului care însoţeşte slujba cununiei religioase. Ei nu sunt simpli asistenţi aşa cum sunt ceilalţi nuntaşi, ci ei sunt sau devin din acel moment părinţii sufleteşti sau spirituali ai finilor. Aşa cum fiecare se naşte din părinţii trupeşti, apoi se renaşte spiritual prin Botez, asistat de părinţii sufleteşti, adică de naşi, la fel şi la cununie, când se naşte şi se formează un nou şi unic trup, care este trupul familiei, avem nevoie de părinţi spirituali care sunt naşii sau nunii. 

Urmeaza luatul miresei din casa parintilor ei de catre mire si nasi. 

Cu totii pornim pentru Cununie, spre biserica unde vor veni si prietenii mirilor, colegii si alte cateva rude.

Cununia regilioasa este Taina in care, unui barbat si unei femei ce se unesc liber in casatorie, li se da prin preot harul Sfantului Duh. Cei doi devin prin aceasta Taina un singur trup. Casatoria ca legatura pe viata intre un barbat si o femeie, se intemeiaza pe faptul ca numai impreuna alcatuiesc umanitatea completa. Savarsitorul Tainei este episcopul sau preotul.

In vechime, casatoria se savarsea dupa Liturghia de duminica. La acest eveniment, participa intreaga comunitate. Astazi, cununiile sunt savarsite sambata. Practica din prezent este necanonica, pentru ca petrecerile tin pana duminica dimineata, lucru care nu mai face posibila participarea credinciosilor la Liturghie. 

Exista o randuiala bisericeasca la implinirea a 25, 50 si 70 de ani de casatorie. Implinirea a 25 de ani de impreuna vieţuire este numita "cununia de argint“, cea de la 50 de ani poarta numele de "cununie de aur“, iar la implinirea varstei de 75 de ani, este numita "cununie de platina“. Termenul de "cununie” nu ar trebui sa mai fie prezent, pentru ca in aceste cazuri se savarseste o slujba de multumire, care nu are legatura cu Taina Cununiei.

Prima cununie este adevarata binecuvantare, este Sfanta Taina, a doua si a treia sunt ingaduite. A patra este pacat mare.

Ajungem la biserica unde are loc Casatoria - cununia religioasa.

Biserica Sf. Spiridon, socotita drept cea mai mare biserica ortodoxa din Bucuresti, a fost zidita intre 1852 - 1858, pe locul unui alt lacas ce data de la mijlocul secolului al XVIII-lea. 

Biserica Sf. Spiridon cel Nou este ctitoria domnilor Tarii Romanesti Scarlat Ghica si Al. Scarlat Ghica. Prima biserica a fost zidita intre 1766-1768 si a fost inchinata ca hram Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei, facatorul de minuni, si Sf. Visarion. Aceasta ctitorie domneasca a dainuit pana in 1852, cand marea epitropie, cu aprobarea domnitorului Barbu Stirbei si cu binecuvantarea mitropolitului Nifon al Ungrovlahiei, prin directa purtare de grija a nepotului primului domnitor Alexandru Ghica, au rezidit-o asa cum o vedem astazi (ti-am aratat-o inca de la inceputul scrierii de astazi).

O slujba nu foarte lunga, emotii in privirile mirilor, mirele fastacit cu adevarat, parintii ii insotesc, pe margine prietenii si rudele.

Tati este pozar. Si nu singurul.

O petrecere restransa, gala rochitelor elegante, nuntasi petrecareti cat pentru doua nunti, muzica buna gratie unui DJ talentat, somn pe scaunele de la etajul superior al locatiei/localului/cafenelei. Iata reteta reusitei. Iar pentru noi a fost o reusita in trei la un al doilea eveniment din viata ta! 

Secretul nostru: lipsa grijilor si incercarea de a ne adapta din mers. Treaba a mers struna! 

Sa vedem ce vom face la urmatorul eveniment, peste doua saptamani: nunta de la Craiova (Cornelia si Dan). 'Om mai gasi niste scaune, 'o mai fi cadrul optim pentru un somn bebelusesc bun, pazit de doi parinti usor sariti? Ce rochie mai etalam, ce sprancene mai coloram, ce pantofi mai cataram, ce camasa mai purtam?

Din rezumatul acestei perioade ma opresc la aceste amintiri, urmand ca "grosul amintirilor" sa le etalez intr-un episod urmator!

Caci vine o noua dimineata!

PS: 05.02 Mami, lasa scrisul! LAPTE! Mai corectezi si maine! :)